La alegerile prezidențiale din Bolivia, programate pentru 19 octombrie, se anunță o schimbare majoră după aproape două decenii de guvernare socialistă. Însă, pentru comunitățile indigene și pentru cei care militează pentru protecția mediului, noul context politic nu pare să ofere soluții reale la problemele grave de mediu, cum ar fi defrișările, incendiile și poluarea din Amazon.
Cei doi candidați care se află în turul doi, senatorul centrist Rodrigo Paz și fostul președinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga, și-au anunțat planuri pentru mediu. Quiroga promite măsuri mai dure împotriva incendiilor, agricultură sustenabilă și reîmpăduriri, iar Paz propune un guvern „verde” și combaterea mineritului ilegal. Cu toate acestea, criticii susțin că ambii candidați rămân fideli unui model economic care a contribuit la degradarea ecologică masivă în ultimii ani.
Amazonul bolivian, care reprezintă 8% din întreaga suprafață a pădurii tropicale, este vital pentru echilibrul climatic global. Specialiștii avertizează că defrișările intensive pot duce la un punct de criză, de unde pădurea nu se mai poate recupera, transformându-se în stepă.
„Alegerea pare a fi una între două pericole”, afirmă Ruth Alipaz Cuqui, coordonatoare a unei alianțe indigene. „Politicienii semnează acorduri și adoptă legi, dar pe teren nu se întâmplă nimic.”
Deși discuțiile de campanie au abordat superficial problema mediului, atenția publică este concentrată în special pe criza economică. Subiecte esențiale, precum contaminarea cu mercur din mineritul aurifer, rămân pe plan secund.
Vincent Vos, un cercetător care trăiește în regiunea Beni, subliniază gravitatea situației: „Santa Cruz a pierdut deja 68% din rezervele de apă. Ploile s-au redus cu 30% față de acum zece ani. Peștii sunt contaminați cu mercur, iar oamenii suferă de intoxicații severe.”
Măsurile luate în trecut nu au dat roade. Chiar și sub conducerea lui Evo Morales, primul președinte indigen al țării, care invoca adesea protecția Pământului, defrișările au fost facilitate, iar exporturile de soia, carne și minerale au primit prioritate. Rezultatul a fost devastator: în 2019, incendiile au distrus aproape un milion de hectare, iar până în 2024, suprafețele afectate au depășit 10 milioane de hectare. Bolivia se clasează astfel pe locul doi în lume la pierderea pădurilor tropicale, după Brazilia.
Criticile la adresa candidaților sunt numeroase. Quiroga este acuzat că propune măsuri care ar putea înrăutăți situația, cum ar fi desființarea titlurilor colective de proprietate ale indigenilor și extinderea agriculturii intensive. Aceste inițiative ar putea accelera defrișările și ar submina autoritățile de mediu.
Pentru locuitorii Amazonului, decalajul dintre promisiunile politice și realitate are consecințe dramatice: râuri care seacă, pești otrăviți și comunități întregi afectate de poluare. „Viața popoarelor indigene a devenit din ce în ce mai grea. Luptăm nu doar pentru calitatea vieții, ci pentru supraviețuirea noastră”, mărturisește Alipaz.
În ciuda promisiunilor din campanie, perspectiva unui viitor mai sustenabil rămâne îndoielnică.
