În ultimii doi ani, spațiul media occidental a oferit, în mod alarmant, o amplificare nejustificată unor mesaje cu tentă propagandistică provenite din partea unor grupări extremiste. Acest fenomen a dus la o dezinformare la scară largă, cu repercursii asupra percepției publice asupra conflictelor din Orientul Mijlociu.
Un exemplu recent provine de la un editor de prestigiu al unei rețele internaționale de știri, care a preluat și difuzat, fără o verificare adecvată, concluziile unui studiu controversat. Acesta susținea că în Gaza ar fi murit mai mulți jurnaliști decât în alte conflicte majore, inclusiv cele două războaie mondiale. Afirmația a fost, însă, demontată de analiști, care au evidențiat cifre semnificative ale jurnaliștilor uciși în alte teatre de război, precum Holocaustul sau conflictul din Siria.
În realitate, mare parte a narativului care circulă în spațiul public are la bază surse influențate de interese politice sau finanțate de state din regiune. Acestea promovează adesea o viziune deznădăjduită și unilaterală, care ignorează complexitatea reală a situației.
Impactul acestei propagande se resimte nu doar în rândul opiniei publice, ci și în comunități care, altfel, ar avea poziții mai echilibrate. De-a lungul timpului, mesajele manipulate au reușit să pătrundă chiar și în discursul unor grupări din interiorul societății israeliene, afectând coeziunea și unitatea de perspectivă.
Ironia situației constă în faptul că singura metodă de a contracara astfel de dezinformări ar fi jurnalismul autentic, bazat pe verificare, scepticism și rigoare profesională. În absența acestora, propaganda riscă să devină adevăr absolut pentru publicul neavizat.
O altă problemă majoră o reprezintă tendința unor comentatori și instituții media de a crea false echivalențe între terorism și apărare legitimă, între democrație și regimuri autoritare. Această abordare nu doar că denaturează realitatea, dar subminează și eforturile de stabilire a unei păcii durabile.
Este esențial ca societatea să devină mai conștientă de modul în care sunt modelate informațiile și să cultive o atitudine critică față de sursele care susțin narative extremiste. Fără o astfel de vigilență, propaganda va continua să influențeze negativ dialogul public și să pună în pericol securitatea colectivă.
