Alegerile prezidențiale din Bolivia, programate pentru 19 octombrie, marchează sfârșitul a aproape două decenii de guvernare socialistă. Cu toate acestea, pentru comunitățile indigene și pentru cei care militează în favoarea protecției mediului, schimbarea la putere nu pare să ofere soluții reale pentru combaterea defrișărilor, incendiilor și poluării din Amazon.
Cei doi candidați care se află în turul al doilea, senatorul centrist Rodrigo Paz și fostul președinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga, promit amândoi reforme și modernizare. Cu toate acestea, criticii susțin că ambii se bazează pe același model economic care a dus la degradarea ambientală masivă în una dintre cele mai bogate zone din punct de vedere biodivers din America de Sud.
Pădurile amazoniene, dintre care 8% se regăsesc în Bolivia, joacă un rol esențial în absorbția dioxidului de carbon și în reglarea climei globale. Specialiștii avertizează că defrișările accelerată duc pădurea tropicală către un punct critic de colaps, unde aceasta s-ar putea transforma ireversibil în savană.
„Alegerea pe care o avem acum este una între două pericole”, declară Ruth Alipaz Cuqui, coordonatoarea unei alianțe indigene și aparținătoare a comunității Uchupiamona. „Se vorbesc multe, se fac promisiuni și se adoptă legi, dar pe teren nu se schimbă nimic.”
Quiroga promite măsuri mai severe împotriva incendiilor, agricultură durabilă și proiecte de reîmpădurire, susținând și utilizarea de obligațiuni verzi pentru finanțarea protecției mediului. Pe de altă parte, Paz anunță investiții masive într-un așa-numit „guvern verde”, vorbind despre credite de carbon și combaterea mineritului ilegal.
Dar încrederea în aceste promisiuni este scăzută. Chiar și sub conducerea lui Evo Morales, primul președinte indigen al țării, care invoca adesea spiritul Pachamama, regulile de defrișare au fost relaxate, iar exporturile de soia, carne și minerale au primit prioritate. Rezultatul a fost devastator: în 2019, incendiile au mistuit aproape un milion de hectare, iar până în 2024, suprafețele afectate au depășit 10 milioane de hectare, situând Bolivia pe locul doi în lume la pierderea pădurilor tropicale.
„Santa Cruz a pierdut deja 68% din rezervele sale de apă. Avem cu 30% mai puține precipitații decât acum zece ani. Peștii sunt contaminați cu mercur, iar oamenii suferă de intoxicații grave”, explică Vincent Vos, un cercetător stabilit în regiunea Beni.
Deși pe marginea campaniei electorale s-a discutat și despre mediu, atenția principală a fost captată de criza economică profundă prin care trece țara. Subiecte esențiale, precum poluarea cu mercur din mineritul aurifer, rămân adesea neglijate, după cum remarcă și un expert în dreptul mediului.
Mercurul utilizat în extracția aurului se infiltrează în râuri, contaminând peștii care constituie o sursă vitală de hrană pentru comunitățile locale. Analizele efectuate indică niveluri alarmante de mercur în organismul locuitorilor din zonele afectate.
Mai mult, unii critici avertizează că propunerile unui candidat de a desființa titlurile colective de proprietate indigenă și de a extinde agricultura și creșterea animalelor ar putea grăbi și mai mult defrișările și ar submina instituțiile de protecție a mediului.
Pentru mulți, decalajul dintre vorbă și faptă se traduce prin râuri care seacă, pești otrăviți și comunități afectate grav. „Oamenii suferă efectiv”, subliniază un activist.
Și pentru liderii indigeni, lipsa de acțiuni clare alimentează resentimente și neîncredere. „Suntem deposedați de pământurile noastre, expuși la fum și mercur, lipsiți de apă și hrană. Viața popoarelor indigene a decăzut continuu. Ceea ce apărăm nu este doar un mod de viață, ci propria noastră existență”, concluzionează un reprezentant al comunității.
