Tinerii din Grecia, cu vârste între 18 și 24 de ani, se confruntă cu cele mai serioase privațiuni materiale și sociale, potrivit unor date Eurostat din 2024. Aproape 17,6% dintre aceștia trăiesc în condiții de mare dificultate, lipsiți de bunuri și servicii esențiale pentru un trai decent.
Situația nu este mai bună nici pentru grupele de vârstă mai înaintate. Peste 15% dintre persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani, precum și adolescenții cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, se confruntă cu aceleași probleme. Aceste cifre plasează Grecia printre țările cu cele mai mari rate de sărăcie din UE.
La nivel european, 6,4% dintre cetățenii Uniunii se confruntă cu privațiuni severe, o ușoară scădere față de anul precedent. Copiii și tinerii sub 18 ani sunt cei mai vulnerabili, cu un procent de 7,9%, urmați de adulții între 18 și 64 de ani (6,4%) și persoanele vârstnice (5,1%). De asemenea, femeile sunt mai afectate decât bărbații, cu 6,6% față de 6,2%.
În clasamentul națiunilor UE, România se situează pe primul loc, cu 17,2% dintre locuitori confruntându-se cu privațiuni severe. Bulgaria urmează imediat, cu 16,6%, iar Grecia se află pe locul trei, cu 14%. Pe de altă parte, Slovenia, Croația și Polonia înregistrează cele mai scăzute niveluri, sub 3%.
Indicele de privațiuni materiale și sociale măsoară lipsa forțată a cel puțin șapte dintre treisprezece elemente esențiale, care acoperă atât nevoile individuale, cât și cele ale gospodăriei. Acestea includ accesul la alimente, locuință, îngrijire medicală și participarea la activități sociale.
