Trei state europene – Belgia, Germania și Țările de Jos – analizează posibilitatea reabilitării unei vechi căi ferate, cunoscută sub denumirea de Rinul de Fier, pentru a spune mobilitatea militară și logistică în fața unor noi provocări de securitate. Linia, care a avut un rol crucial în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost în mare parte abandonată după 1991.
Expertul feroviar Herman Welter a evidențiat că dimensiunea militară a readus acest proiect în centrul discuțiilor, oferind un nou impuls unor negocieri care se desfășoară de zeci de ani. Thomas De Spiegelaere, purtător de cuvânt al Ministerului Transporturilor din Belgia, a confirmat că proiectul are o importanță politică majoră, fiind susținut direct de prim-ministrul Bart De Wever.
Totuși, nu toți partenerii au aceeași poziție entuziastă. Țările de Jos, de exemplu, se arată mai rezervate, deoarece deja dispun de o conexiune feroviară funcțională între Rotterdam și Germania, iar Rinul de Fier ar putea concura cu portul Rotterdam. Un consultant în domeniul mobilității a afirmat că, deși oficial Olanda este de acord cu proiectul, în practică preferă să-l împiedice.
Speranța belgiană este că justificarea strategică și militară va grăbi procesul de reactivare. Welter a adăugat că Olanda deține cheia deciziei finale, dar că ar putea fi motivată să coopereze dacă costurile vor fi minime sau dacă vor fi acoperite de fonduri externe.
Un factor decisiv ar putea fi finanțarea oferită de NATO sau de Uniunea Europeană, care ar putea atinge până la 17 miliarde de euro începând cu 2027. Potențialul financiar ar putea convinge chiar și partenerii reticenți să se alăture proiectului.
De-a lungul timpului, reabilitarea liniei a generat dispute privind impactul asupra mediului. În 2003, Belgia și Țările de Jos au ajuns chiar în fața unui tribunal de arbitraj, care a decis că Belgia poate continua proiectul, dar va trebui să suporte costurile de mediu.
În ciuda provocărilor, Berlinul pare deschis spre colaborare, deși pe teritoriul german există probleme de infrastructură semnificative, cum ar fi terenul dificil din zona Aachen și prăbușirea tunelului Rastatt din 2017.
Astfel, viitorul Rinului de Fier rămâne sub semnul întrebării, dar presiunile geopolitice și oportunitățile de finanțare ar putea transforma acest proiect istoric într-o realitate a securității europene.
