Parlamentul Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din Bosnia și Herțegovina, a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie pentru a contesta decizia de demitere a liderului Milorad Dodik. Această mișcare politică readuce în prim-plan tensiunile din statele balcanice.
În august, Dodik a primit o sentință care îl exclude din viața politică timp de șase ani, după ce a ignorat hotărârile Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovina și ale reprezentantului internațional. Ulterior, instanța i-a permis să plătească o amendă pentru a evita închisoarea, dar, odată cu respingerea apelului, mandatul său de președinte al Republicii Srpska a încetat. Conform procedurii, noile alegeri trebuie organizate în maxim 90 de zile.
Cu toate acestea, parlamentul de la Banja Luka a respins decizia instanței și l-a autorizat pe Dodik să-și continue mandatul. Referendumul va pune la vot următoarea întrebare: „Acceptați deciziile reprezentantului internațional neales și ale Curții neconstituționale împotriva președintelui Republicii Srpska, precum și revocarea mandatului lui Milorad Dodik?”
Autoritățile din Republica Srpska contestă legitimitatea reprezentantului internațional, susținând că numirea acestuia nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU. De asemenea, ele refuză să recunoască instanțele centrale și restricționează activitatea poliției federale pe teritoriul entității.
Specialiștii în drept constituțional subliniază că legislația actuală nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile instituțiilor statale. De asemenea, parlamentul a aprobat inițierea unui proiect privind autodeterminarea poporului sârb, o mișcare fără bază constituțională.
Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru referendum. Opțiunea opoziției a fost de a boicota votul. Un deputat opozant a avertizat că decizia de a organiza consultarea populară este periculoasă și impredictibilă.
Dodik, cunoscut pentru retorica sa separatistă și pentru amenințările cu desprinderea de Bosnia și Herțegovina, și-a reiterat poziția potrivit căreia coexistența cu majoritatea bosniacă este imposibilă. De-a lungul dezbaterilor, el a folosit un limbaj agresiv împotriva opozanților care pledau pentru cooperare cu autoritățile centrale.
Structura de stat a Bosniei și Herțegovina, stabilită prin Acordurile de la Dayton, prevede o guvernare centrală slabă și două entități cu autonomie extinsă – Federația Bosniaco-Croată și Republica Srpska – precum și un district administrativ separat.
