În Cuba, peste 60.000 de deținuți, inclusiv disidenți politici, sunt obligați să muncească în condiții extreme, iar produsele realizate de ei ajung și pe piețele europene, conform unui raport recent. Documentele oficiale și mărturiile foștilor prizonieri descriu un sistem institutionalizat de exploatare, în care persoanele private de libertate sunt puse să producă cărbune și trabucuri pentru export.
Activitatea desfășurată în unitățile penitenciare cubaneze include agricultură, construcții și colectarea deșeurilor, însă printre cele mai dure sarcini se numără producția de cărbune din lemn de marabu și confecționarea de trabucuri. Deținuții lucrează până la 15 ore pe zi, uneori fără echipament de protecție, iar remunerația este simbolică – uneori doar 6 euro pe lună, față de peste 100 de euro plătiți unui lucrator liber.
Exporturile de cărbune cubanez au avut în 2023 destinații precum Spania, Portugalia, Italia, Grecia și Turcia. De asemenea, o parte semnificativă a trabucurilor vândute pe piața internațională, inclusiv în Uniunea Europeană, provin din aceste unități penitenciare. Marjele de profit sunt substanțiale, iar beneficiarii sunt atât statul cubanez, cât și distribuitorii străini.
Condițiile de muncă sunt descrise ca inumane: lipsă apă potabilă, hrană insuficientă, cazare precară și expunere la violență. Foștii deținuți relatează că cei care refuză să lucreze sunt izolați sau bătuți.
Un regulament european adoptat în noiembrie 2025 interzice comercializarea produselor realizate prin muncă forțată, dar acesta va intra în vigoare abia în decembrie 2027. Până atunci, organizațiile de apărare a drepturilor omului cer măsuri urgente, inclusiv embargouri țintite și suspendarea acordurilor comerciale cu Cuba, în absența unor schimbări concrete.
