Liderii europeni analizează în prezent un proiect de garanții de securitate care să impună statele aliate să se pronunțe în maxim 24 de ore cu privire la susținerea militară acordată Ucrainei, în eventualitatea unui nou atac din partea Rusiei. Inițiativa, asemănătoare unui mecanism de apărare colectivă, este promovată de premierul italian Giorgia Meloni și reprezintă una dintre multiplele opțiuni avute în vedere de factorii de decizie.
Propunea italiană recunoaște că aderarea imediată a Ucrainei la NATO nu este fezabilă, dar introduce un cadru alternativ de asistență colectivă. Potrivit unor surse apropiate subiectului, acest aranjament ar obliga țările semnatare ale unor acorduri bilaterale cu Kiev să se consulte imediat și să stabilească măsuri comune în caz de agresiune.
Măsurile discutate includ furnizarea de ajutor militar urgent, sprijin economic, modernizarea forțelor ucrainene și aplicarea de sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei. Rămâne de stabilit dacă planul va implica sau nu deployarea de trupe europene pe teritoriul Ucrainei.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a precizat că propunerea are la bază ideea că NATO, ca alianță defensivă, ar putea extinde protecția sa unei țări non-membre. În alternativă, statele individuale și-ar putea asuma angajamente similare. „Cu siguranță, implicarea NATO ar asigura o forță de descurajare superioară”, a afirmat el.
Premierul Meloni a fost prima lideră europeană care a susținut acordarea de garanții de securitate similare celor oferite de NATO, fără ca ținta să devină membră de drept. Această poziție a stârnit discuții intense în cercurile diplomatice.
Rusia se opune în mod constant extinderii Alianței Nord-Atlantice în direcția Ucrainei, motiv pentru care a declanșat invazia din 2022.
Meloni, care menține o poziție de echilibru între sprijinul necondiționat acordat Kievului și relația cu Statele Unite, a fost recent felicitată de fostul președinte american Donald Trump, care a numit-o „un mare lider”.
