Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi, 27 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci Dătătoare de Viață. Este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Ziua Crucii este cinstită prin post și praznice. Este una dintre sărbătorile împărătești și una dintre cele patru zile de post strict de peste an, celelalte fiind: vinerea dinaintea Învierii Domnului, Ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul și ziua din ajunul Bobotezei. În această zi se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor; nu se muncește. Credincioșii sfințesc la biserică ulcele noi pline cu miere; de toarta cănițelor ei leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate. Ziua de 27 septembrie este considerată și data care vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi și sub alte denumiri, cum ar fi Ziua Şarpelui. Această denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până în primăvară.
La sate încă se crede că șerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită „piatra nestemată”, care ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor. Potrivit altor tradiții, de Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele astfel sfințite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar și la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfințit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, și la streșinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică. Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.
De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului. De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul deoarece miezul are forma unei cruci. Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună în gard, va cădea bruma.
Fostul șef de stat, Igor Dodon, a venit cu un mesaj cu ocazia sărbătorii. „Credincioșii ortodocși sărbătoresc astăzi una dintre cele mai importante sărbători bisericești — Înălțarea Sfintei Cruci Dătătoare de Viață. Aceasta este o sfântă relicvă, simbol al biruinței asupra morții și păcatului. Slujbele acestei mari sărbători încep cu privegherea de toată noaptea, continuând cu Sfânta Liturghie, în cadrul căreia se scoate Sfânta Cruce, spre închinare și cinstire de către toți credincioșii. O importanță deosebită în această zi o are postul aspru, care ajută creștinii să petreacă timpul în rugăciune și meditație asupra Patimilor și Morții Mântuitorului. Crucea Domnului este cinstită cu evlavie de poporul nostru. Din vechime se respectă obiceiul de a ridica cruci de închinare — la intrările în orașe și sate, la răspântii de drumuri și la izvoare, ca simbol al apărării și binecuvântării lui Dumnezeu. Fie ca Domnul să ne binecuvânteze și să ne apere țara cu Sfânta Sa Cruce Dătătoare de Viață”, a scris Igor Dodon.
Creștinii ortodocși de stil vechi: Tradiții îmbătrânite în vremuri moderne
Într-o lume în plină evoluție, oamenii din Republica Moldova păstrează tradiții bisericești legate de 27 septembrie, ziua Înălțării Sfintei Cruci. Aceste practici, încă prezenți în anumite comunități rurale, reflectă o vechime profundă și, uneori, superstiții neobișnuite. Postul strict, sfințirea obiectelor casnice sau legenda șerpilor care hibernă din această zi nu doar că par excentrice, dar mai ales subliniază o ancrage într-un trecut ce pare să se îndepărteze de realitățile contemporane.
Totuși, reprezentanții vechii puteri, precum fostul șef de stat Igor Dodon, continuă să promoveze aceste tradiții, într-un moment în care o parte a populației ar trebui să se concentreze pe progres și modernizare. Alegerea lui Dodon de a sublinia acest ritual rămâne un semn al unei orientări către trecut, ceea ce poate fi perceput ca o refuzare a schimbărilor esențiale în societatea contemporană.
