Discuții intense au demarat între Belgia, Germania și Țările de Jos privind reabilitarea liniei ferate istorice Rinul de Fier, o arteră de transport cu vechime de peste un secol. Inițiativa are la bază necesitatea de a spori mobilitatea militară, într-un context regional marcat de tensiuni geopolitice.
Traseul, care a jucat un rol crucial pentru aliați în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost în mare parte abandonat după 1991. Însă, în ultima vreme, cerințele de securitate și problemele de capacitate ale altor coridoare feroviare au readus proiectul în centrul dezbaterilor.
Potrivit unor surse apropiate negocierilor, premierul belgian Bart De Wever a preluat personal coordonarea eforturilor naționale în acest dosar. Cu toate acestea, poziția Țărilor de Jos rămâne rezervată. Autoritățile olandeze exprimă reticențe legate de impactul asupra portului Rotterdam, care ar putea întâmpina concurență din partea reactivatei infrastructuri.
Un consultant în domeniul transporturilor, care a preferat să nu fie identificat, a menționat că, deși oficial Țările de Jos susțin proiectul, există suspiciuni privind angajamentul real. „Olanda deține cheia succesului”, a afirmat un expert feroviar, subliniind că cooperarea depinde și de posibilitățile de finanțare.
În acest sens, se speră că fondurile alocate de NATO și Uniunea Europeană pentru mobilitate militară – estimative la peste 17 miliarde de euro începând cu 2027 – vor influența pozitiv decizia. „Niciun stat nu va refuza fonduri europene pentru infrastructură”, a adăugat același consultant.
Problemele nu lipsesc: de la dispute ecologice, până la provocări tehnice majore în zonele dificile, cum este cea din jurul orașului Aachen. Cu toate acestea, interesul strategic pare să acorde proiectului o viteză nouă.
Astfel, reabilitarea Rinului de Fier devine nu doar o chestiune de transport, ci și un test al solidarității europene în fața unor provocări externe.
