Un dosar penal instrumentat de Parchetul General al României aduce în prim-plan acuzații grave privind implicarea Moscovei într-o amplă operațiune de război hibrid. Scopul ar fi fost influențarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și destabilizarea ordinii publice.
Potrivit surselor oficiale, Rusia a desfășurat, începând din 2022, o campanie complexă care a implicat utilizarea de conturi false și a unor rețele de boți, cu ajutorul a patru companii asociate cu interese rusești. Aceste acțiuni au vizat peste 1,3 milioane de cetățeni români.
În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat orice implicare, comparând acuzațiile cu cele aduse în trecut în contextul alegerilor din Statele Unite. „Nu corespund realității”, a afirmat el, sugerând că situația din România ar fi similară cu cea din SUA, unde, după spusele lui, autoritățile și-au retras ulterior acuzațiile.
Pe plan intern, autoritățile române susțin că au identificat și contracarat această amenințare printr-o acțiune coordonată între multiple instituții. Au fost puse în evidență eforturile de apărare a integrității procesului democratic, cu precizarea că astfel de acțiuni de contrainfluență vor continua și în viitor, dat fiind că amenințările persistă.
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională, iar scrutinul a fost reluat în mai 2025. În final, candidatul independent și pro-european Nicușor Dan a obținut victoria, devenind noul președinte al României.
Acest caz este prezentat ca un exemplu de reacție instituțională eficientă, cu potențial de a servi ca model de studiu pentru alte state europene confruntate cu amenințări hibride.
