Miercuri, Curtea Constituțională a României examinează o sesizare depusă de președinte privind o lege care modifică regimul juridic al cultelor religioase. Inițiată de un deputat, textul legal extinde sancțiunile pentru exercitarea fără autorizație a unor funcții religioase.

Președintele susține că legea a fost adoptată cu încălcarea unor prevederi constituționale și a principiilor privind calitatea actului legislativ. Printre obiecțiile ridicate se numără și faptul că unele dispoziții permit stabilirea unor elemente constitutive ale infracțiunilor prin acte administrative, nu prin lege.

De asemenea, se critică modul în care sunt enumerate funcțiile clericale, lăsând loc de interpretări arbitrare și excluzând titulaturi specifice unor culte recunoscute legal. Președintele consideră că aceste aspecte încalcă atât libertatea religioasă, cât și standardele de precizie legislative.

O altă prevedere contestată acordă cultelor un drept exclusiv asupra modalităților de cinstire a unor personalități religioase, ceea ce ar putea afecta libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Sesizarea argumentează că textul adoptat de Parlament necesită o evaluare amănunțită din punct de vedere constitutional, pentru a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Miercuri, Curtea Constituțională a României examinează o sesizare depusă de președinte împotriva unui proiect legislativ care modifică Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Inițiat de un deputat, textul introduce prevederi care extind sancțiunile pentru exercitarea fără drept a unor funcții clericale.

Potrivit președintelui, legea a fost adoptată cu încălcarea unor prevederi constituționale și a principiilor privind calitatea actului normativ. Printre obiecțiile aduse se numără și faptul că unele dispoziții permit stabilirea unor elemente constitutive ale infracțiunilor prin acte administrative, nu exclusiv prin lege.

De asemenea, se critică enumerarea incompletă a funcțiilor clericale, deoarece textul menționează doar preoți, rabini și imami, ignorând titulaturile specifice altor culte recunoscute. Altă problemă sesizată este acordarea unui drept exclusiv cultelor asupra modalităților religioase de cinstire a unor persoane, ceea ce ar putea afecta libertatea religioasă și cea de exprimare.

Sesizarea argumentează că prevederile respective contravin atât Constituției României, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului. Decizia Curții Constituționale este așteptată cu interes, având potențialul de a influența viitorul cadrului legislativ privind libertățile religioase.