Investițiile realizate de Fondul de Pensii Guvernamental al Norvegiei în firme israeliene au stârnit o dezbatere aprinsă în contextul campaniei pentru alegerile parlamentare din 8 septembrie. Controversele se învârt în jurul modului în care cel mai mare fond suveran din lume își administrează portofoliul de active.
Partidele de dreapta, care se află în competiție pentru o majoritate parlamentară, susțin menținerea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, formațiunile de stânga cer retragerea imediată a fondului din companii implicate în acțiunile militare din Gaza, pe care le descriu ca fiind ilegale.
Partidul Socialist de Stânga și-a condiționat sprijinul pentru un potențial guvern condus de social-democrați prin adoptarea unei poziții ferme de dezinvestire.
Confruntat cu una dintre cele mai dificile situații din cariera sa, directorul fondului, Nicolai Tangen, a evidențiat riscurile privind încrederea publică în gestionarea activelor de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a decis să vândă acțiunile deținute în 23 de companii israeliene, dar menține încă investiții substanțiale, evaluate la circa 1,85 miliarde de dolari. Ministrul finanțelor, Jens Stoltenberg, a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Presiunile asupra guvernului actual cresc, atât din partea opoziției, cât și din interiorul coaliției de guvernare.
Fondul, care investește profiturile obținute din exploatarea petrolului și gazelor în aproape 9.000 de companii la nivel global, operează în baza unor norme etice stricte, adoptate încă din 2004. Conform acestora, sunt interzise investițiile în firme acuzate de încălcări grave ale drepturilor omului.
