Fostul președinte american Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a obține Premiul Nobel pentru Pace, susținând că a încheiat șapte conflicte internaționale în timpul mandatelor sale. Printre acestea se numără acordurile dintre Armenia și Azerbaidjan, precum și tensiunile dintre Thailanda și Cambodgia.
Trump a menționat că a fost nominalizat de mai multe ori pentru acest premiu, inclusiv de către foști lideri și oficiali din diverse țări. În discuțiile sale, el a făcut referire și la predecesorul său, Barack Obama, care a primit distincția în 2009, sugerând că propriile sale realizări ar fi trebuit recunoscute în mod similar.
Unul dintre cele mai notabile eforturi ale sale a fost implicarea în negocierile dintre Israel și unele state arabe, cunoscute sub numele de Acordurile Abraham. De asemenea, Trump a intervenit în dispute precum cea dintre India și Pakistan, deși unele părți implicate au negat implicarea directă a Statelor Unite.
În ciuda acestor eforturi, experții subliniază că multe dintre aceste acorduri au avut un caracter temporar și nu au rezolvat cauzele profunde ale conflictelor. Unii analiști au descris abordarea lui Trump ca fiind una transactională, bazată pe presiuni economice, mai degrabă decât pe soluții durabile.
Procesul de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace implică o selecție riguroasă, iar simpla nominalizare nu constituie o recunoaștere oficială. Comitetul Nobel, format din experți norvegieni, evaluează anual sute de candidați, iar decizia finală este anunțată în octombrie.
În contextul actual, un posibil succes în stoparea conflictului din Ucraina ar putea consolida șansele lui Trump de a câștiga premiul. Cu toate acestea, expertii remarcă că gestionarea conflictelor nu este echivalentul rezolvării acestora, iar impactul pe termen lung al intervențiilor sale rămâne de văzut.
