Bucureștiul anunță măsuri fiscale severe pentru a atenua cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, aflat la 9,3% din PIB. Printre deciziile controversate se numără majorarea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026.
Guvernul susține că aceste eforturi sunt necesare pentru a evita un colaps financiar și pentru a asigura accesul la fondurile europene de redresare. Ministrul de Finanțe a declarat că reformele vizează eliminarea privilegiilor, precum pensiile speciale sau sistemul de pensionare anticipată pentru unele categorii.
Pe plan intern, măsurile au stârnit deja proteste în mai multe orașe, iar partidele de opoziție, în special AUR, capitalizează pe fondul nemulțumirii publice. Situația politică rămâne tensionată, iar guvernul de coaliție se confruntă cu presiuni interne și externe.
Economia românească încetinește, iar inflația persistă, iar Banca Națională menține dobânzi ridicate pentru a contracara efectele. În același timp, autoritățile încearcă să accelereze reformele structurale, inclusiv digitalizarea și eficientizarea administrației.
Cu toate acestea, implementarea integrală a schimbărilor necesare poate dura ani de zile, iar încrederea cetățenilor în guvern rămâne scăzută. Mulți se întreabă dacă măsurile vor fi suficiente sau dacă vor amplifica sărăcia și inegalitățile.
