Decizia autorităţilor de a suspenda o parte din proiectele incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a stârnit reacţii puternice. Potrivit unui comunicat recent, măsura este considerată economic riscantă şi politic problematică, afectând credibilitatea ţării la nivel european.
Iniţial prezentat ca un instrument cheie pentru modernizare şi reformă, PNRR a devenit, în practică, un subiect de dispută politică, marcat de opacitate şi lipsă de consultare publică. În loc să fie un proiect al întregii naţiuni, planul a fost gestionat în mod exclusivist, fără dialog cu societatea civilă sau partenerii sociali.
Suspendarea unor investiţii esenţiale, anunţată printr-o ordonanţă de urgenţă, confirmă eşecul implementării şi subliniază incapacitatea administrativă de a atinge obiectivele stabilite. Lipsa de transparenţă, tergiversările şi nerespectarea angajamentelor au erodat încrederea în acest mecanism financiar vital.
Consecinţele vor fi semnificative: vulnerabilitate în negocierile cu Bruxelles, risc de litigii şi despăgubiri, pierderi de locuri de muncă şi reducerea ratei de absorbţie a fondurilor. Mai mult, amânarea proiectelor va agrava problemele structurale din infrastructură, sănătate, educaţie şi digitalizare, perpetuând decalajele regionale.
Deși unele proiecte au fost redirecționate către perioada de programare 2028-2034, această soluţie nu este viabilă. Ea doar amână problemele şi expune lipsa de coerenţă a planificării guvernamentale.
PNRR, destinat inițial să sprijine redresarea economică şi tranziţia verde şi digitală, devine astfel un simbol al incapacităţii de a gestiona resursele europene în mod eficient. România se confruntă acum cu un paradox: un plan de valoare uriaşă, dar fără impact concret asupra dezvoltării durabile.
