În inima Budapestei, viața de zi cu zi devine din ce în ce mai greu de suportat pentru mulți locuitori. Prețurile la chirie, alimente și servicii au crescut vertiginos, iar puterea de cumpărare a populației a scăzut dramatic. Într-un magazin din sectorul 6, un vânzator povestește cum oamenii au început să cumpere mai puțin și să compare prețurile meticulos. Chiriile în capitală au ajuns la niveluri alarmante, iar activități care odată erau considerate normale, cum ar fi vizitele la cinematograf sau teatru, au devenit luxuri pe care mulți și le permit din ce în ce mai rar.
Statisticile oficiale confirmă aceste tendințe. Consumul pe cap de locuitor în Ungaria a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu 30% sub media europeană. Inflația a avut un impact major, ajungând la o creștere cumulată de 50% din 2020 până în prezent. Deși a scăzut recent, rata inflației rămâne dublă față de zona euro. Moneda națională, forintul, a suferit de asemenea, deprecieri semnificative, afectând și mai mult economia.
Problemele economice nu se limitează doar la consum. Creșterea economică a Ungariei a încetinit semnificativ, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,2% în al doilea trimestru al anului 2025, una dintre cele mai slabe performanțe din UE. Acest lucru o plasează mult în urma țărilor vecine, precum România, care a înregistrat o creștere de 2,1% în aceeași perioadă.
Industria auto, un pilon important al economiei maghiare, se confruntă cu dificultăți semnificative. Companiile auto din țară, care atrăgeau investiții străine datorită forței de muncă ieftine, își ating limitele potențialului de creștere. Noul focar de investiții în industria bateriilor electrice dă de asemenea semne de încetinire, cu amânări și reduceri de personal anunțate de mari producători.
Antreprenorii locali se confruntă cu provocări majore. Mulți au redus personalul și se luptă să-și mențină afacerile pe linia de plutire în condițiile creșterii salariului minim și ale scăderii cererii. Lipsa de previzibilitate a politicilor guvernamentale și a reglementărilor fiscale reprezintă o problemă suplimentară pentru mediul de afaceri.
Situația economică dificilă a Ungariei reflectă provocări structurale profunde. Modelul de dezvoltare bazat pe investiții străine și forță de muncă ieftină pare să-și fi epuizat potențialul, iar căutarea unor noi motoare de creștere economică devine tot mai urgentă.
