În anii ’90, o mișcare numită Barbie Liberation Movement (BLM) și-a propus să conteste normele patriarhale prin intermediul unei păpuși Barbie care reproducea stereotipuri de gen. Astăzi, o nouă formă de patriarhat, de data aceasta promovată de grupări islamiste, readuce în actualitate această luptă – dar într-un context diferit și mai sumbru.
Recent, în comuna Noisy-le-Sec din apropierea Parisului, un grup de islamiști a forțat anularea proiecției filmului „Barbie”, invocând elemente feministe și LGBTQ+ pe care le consideră inacceptabile. Primarul localității a cedat presiunilor, declanșând o puternică reacție din partea clasei politice franceze. Ministra pentru Egalitate de Gen, Aurore Bergé, a denunțat acest act ca fiind mai mult decât o simplă intimidare – ci o parte a unei strategii mai ample de impunere a unor valori contrare idealurilor republicane.
Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a folosit termenul de „infiltrare” pentru a descrie acțiunile islamiștilor, menționând că scopul lor este subordonarea societății franceze sub legile sharia. El a subliniat că orice retragere în fața acestor presiuni este inacceptabilă.
În loc să recunoască greșeala, primarul Olivier Sarrabeyrouse a încercat să redirecționeze criticile, acuzând opoziția politică de exploateră și islamofobie. El a menționat, de asemenea, că mass-media ar trebui să se preocupe de probleme mai grave, făcând referire la conflictele din Orientul Mijlociu.
Această atitudine nu este izolată. Studii recente avertizează despre apariția unui „islamism municipal”, prin care grupări fundamentaliste încearcă să obțină influență la nivel local, oferind servicii și promisiuni unor segmente ale electoratului musulman. Această strategie a fost observată și în alte cazuri: de la magazine care refuză accesul femeilor fără voal, până la anularea unor proiecții cinematografice considerate controversate din motive religioase.
Incidente violente nu lipsesc. O tânără a fost agresată într-o gară din cauza vestimentației considerate indecente, iar alte cazuri de intimidare publică au fost raportate în ultima vreme. Aceste evenimente reaprind dezbateri privind capacitatea Franței de a-și apăra valorile laice și democratice în fața presiunilor fundamentaliste.
Cu toate acestea, mulți observatori consideră că lipsa de fermitate a autorităților și tendința unor politicieni de a negocia cu astfel de grupări în schimbul susținerii electorale facilitează escaladarea acestor fenomen. Se pare că, în fața amenințării islamiste, unele instituții par să prefere evitarea confruntării directe.
